Copilul cel mare e mai agitat, mai nervos de cand a aparut bebe, desi o iubeste si ar vrea sa o tina in brate mereu, sa o pupe, sa ii bage degetul in ochi ca sa deschida ochii. Bunicii ne acuza ca l-am crescut prost pentru ca are momente de nervi. Dar toate sunt normale pentru un copilas caruia i s-a dat universul peste cap.
Adevarul ca e atat de diferit ptr fiecare persoana in parte , incat nici nu ai ce sa spui. Pana si sarcinile si copiii sunt total diferiti, e mai bine asa. La noi , a fost mult stres pe timp de sarcina. Nu din cauza copilei, dar din cauza mediului inconjurator. Cand am nascut-o , am dat repede tot la o parte si eram doar noi 3 impotriva lumii. Am stiut din prima sa ma bucur de ea, sa o tin la piept atat cat cere, sa o observ, sa o miros si sa ma bucur . La primul part, a plans ca s-a speriat. Am zambit , am luat-o in brate si am pupat-o. Maine implineste un an , merge singura de o luna, spune mama si tata, stie sa ceara apa , e sanatoasa, totul e perfect. Un al doilea copil nu as vrea, nu pot. Nu m-am saturat de ea. Nu mi se pare ca e pregatita sa ma imparta, poate nu va fi niciodata. Dar si mie mi-e frica sa nu pierd nimic din viata ei. Vreau sa fiu acolo la fiecare `first`. Sper sa fie asa. Sanatate sa fie ca restul vine de la sine.
m am saturat sa fiu prost pdf 19
2ff7e9595c
Comments